Sambata 14 Decembrie 2013
Cu o saptamana inainte ninsese in Tarcu. Zoli organizase o tura, dar vremea a fost destul de naspa, cu ceata si viscol. Am zis sa imi incerc si eu norocul si am convins inca 3 muntzomani sa facem o drumetie de week-end in acesti munti care ne sunt mai la indemana noua, timisorenilor.Sambata dimineata am plecat din Timisoara cu Gerlinde, Otilia si Sami. Gerlinde isi exerseaza cu succes rolul de sofer, lucru care nu poate decat sa ma bucure.
Lasam masina la telescaun si urcam pe sosea pana la intrarea in traseul de cruce albastra (~1,8 km). Suntem la urcusul abrupt din Cracul Pipului dupa 40 de minute de la masina.
Vremea este excelenta, zapada destul de mare si inaintam cu greu, neavand carari batatorite.
Dupa 3h de la masini, suntem in traseul "banda rosie", ce vine dinspre Muntele Mic si continua pe creasta Tarcului.
Dupa aprox 4h30m de la plecare, ajungem la Cuntu, la momentul potrivit pentru a prinde un apus de soare pe un cer curat, fara nori.
Seara trece cu voie buna, ne revedem cu Calin, Florenzo si Oana, o cunoastem pe Camelia, o pasionata a muntelui si a turelor de bicicleta.
Duminica, 15 Decembrie 2013
Dimineata ne trezim devreme, cu gandul de a urca spre vf Tarcu. Vremea va fi super, asa ca o asemenea ocazie nu trebuie ratata.Impreuna cu Gerline si Camelia (restul decid sa se odihneasca la "tabara de baza" pentru ca vom mai avea de consumat energie si pe coborarea spre masini), urcam intr-un ritm bun, dar profitam si de orice ocazie de a face poze la peisajele superbe si la norii care acopera toate vaile de sub 1100-1200m, in jurul Muntelui Mic si al unor culmi secundare (Cami le stia numele, io le-am cam uitat :-) )
Spre creasta, zapada e destul de inghetata si urmele se fac cu greu, neavand la noi coltari.
Ajungem pe vf Sadovanu dupa aprox 1h30m de la Cuntu.
Cami si Gerlinde, pe vf Sadovanu
Cami, privind marea de nori.
Statia meteo de pe vf Tarcu
Echipa de soc, pe varful Tarcu (la 2h15m dupa plecare).
Coboram de pe Tarcu pentru a poza si Valea Olteana, invaluita in proaspatul covor de omat.
Rasfat. O vreme excelenta pentru acest traseu.
Dupa 5h de la plecare, suntem din nou la Cuntu. Mai stam cam 1h15m, apoi revenim la masini, de aceasta data prin saua Jigoria (2h de la Cuntu) si drumul de masina. Oana si Florenzo se retrag spre masini calare pe skiurile de tura, iar Cami ii urmeaza pe banda rosie pana in Jigoria, apoi pe banda galbena spre Cracul Pipului.
In ultima parte a circuitului, avem parte de ceata care adauga un plus de romantism calatoriei noastre.