Inceput
Week-end-ul 20-21 octombrie 2012 se anunta ca fiind unul foarte cald, iar Zoli face planuri pentru o ultima iesire cu cortul pe anul curent. Propune un traseu de 2 zile, vreo 50 km prin Tarcu si Godeanu. Cate un semi-maraton pe zi.. cu cort in spate! Din fericire, nu gasesc decat o doritoate: pe Teo M. Contra-propunerea este sa mergem in valea Cernei, sa stam la cabana si sa facem 2 trasee placute in muntii Cernei, respectiv Mehedinti. Teo nu are nimic impotriva, la ideea asta adera rapid si Malina, Hilde, apoi o prietena buna de-a lui Teo, Lavinia.
View Cernei_201210.kml in a larger map
Vineri, 19 octombrie 2012
Plecam vineri seara cu masinile din Timisoara (io, Zoli - soferi), "incarcati" cu cate 2 muntzomane fiecare. Ajungem la motelul Dumbrava, pe valea Cernei, la 12 km 14 de Baile Herculane, pe drumul ce leaga aceasta statiune de Baia de Arama. Chiar langa motel se afla limita dintre judetele Caras-Severin si Mehedinti.
Azi e ziua mea de nastere.. asa ca, la Dumbrava, o frumoasa surpriza din partea fetelor si a lui Zoli: un tort, lumanarele cu varsta mea, un La Multi Ani vesel, sampanie, pupici, gagici ... tot tacamul..
Sa tot imbatranesti, daca asa-i de bine..
Sambata, 20 octombrie 2012
Traseul de azi e in muntii Cernei. Vom urca de la coada lacului Prisaca, pe traseul clasic ce merge la cascada Vanturatoarea. Apoi, urcam spre varful Cicilovete (1105 m), coboram spre Poiana Lunga, urcam apoi spre Arjana (1511 m, cel mai inalt punct al excursiei). De pe Arjana urmeaza sa coboram spre pasul Prislop, apoi drumul care duce spre scoala si biserica din Dobraia si coboara spre valea Cernei, chiar in dreptul motelului nostru. Preconizam la aprox 19-20 km.
Plecam de la cabana pe la ora 8:30 si mergem pe drumul asfaltat pana la coada lacului Prisaca. De acolo, pe langa niste constructii destul de noi, incepem un urcus brusc si nu foarte placut prin padure.
Ni se alatura un patruped cu blana alba, care ne va insoti pe tot traseul.
Dupa aproximativ 45 de minute de la plecare, dintr-un punct de belvedere, se iveste cascada Vanturatoarea. Nu e o cascada care impresioneaza prin debit, ci prin inaltimea si modul in care apa cade cativa metri si se loveste de un prag de piatra, de pe care apoi se sparge in picaturi pentru alti de zeci de metri de picaj, aterizand la multi metri distanta de baza unui imens perete surplombat.
Pierdem cam 20 de minute in preajma cascadei, fotografiind-o din toate unghiurile. Soarele abia rasarit se reflecta in stropii de apa si, la fiece pas, iti pare ca se vede mai interesant decat la precedentul.
Cicilovete (Lavinia ne dezvaluie ca in graiul local se zice "Shishilovete") e la 2-3 h.
Pana acolo, avem de urcat printr-o padure plina de frunze, cu poteci mai rar umblate, iar Zoli are (din nou) niste "scurtaturi" incarcate pe GPS de pe google.
Facem o pauza cand iesim din padure si mai avem cateva minute pana pe varf.
Cand vrem sa repornim, ERROR!
Alunec pe o piatra, ma sprijin in cadere in mana dreapta si imi produc o minunata luxatie de umar.
Umarul meu drept se afla acuma la venerabila cifra de 10 luxatii de-a lungul intregii sale cariere, ultima fiind insa cu mai bine de 6-7 ani in urma.
Zoli ma tot striga sa merg, fetele au vazut cazatura si nu inteleg ce am de stau agatat langa o piatra, fara sa misc sau sa schitez vreun gest. Calculam.. stiam ca, in acele secunde de dupa dislocare, ar fi cel mai indicat sa il repun la loc. N-am, insa, atata sange rece.
Urmeaza multe minute in care, din pacate, nu reusesc sa imi gasesc curajul de a forta umarul sa reintre in locasul initial.
Intamplarea e cu incarcatura destul de mare, sunt la 1000 m, cu Zoli si 4 fete, cu umarul dislocat.
Teo ma impinge, la un moment dat, de la spate, sa nu pic "la vale".
Malina este cea mai activa: ma alimenteaza cu pastile sa nu simt durerea, imi spune cum sa ma tin cu mana dislocata de diverse pietre, sa trag cu putere, sa ma aplec cu mana in fata.. yeah, right!
"Lasa-ne sa ti-o punem" .. "nu mi-atinge mana!" .. replici de oameni disperati :-))
Lasand gluma la o parte, imi cer public scuze Malinei, pentru ca nu am avut curaj sa ma las "reparat" de catre ea, in acel moment. M-a ajutat insa mult sprijinul ei si al intregii trupe.
Pauza + lamentarile mele = aprox 1h.
In final, pornesc, cu mana dreapta agatata de snurul de la aparatul foto, spre Cicilovete. Fetele ma ajuta, dau la o parte jnepenisul, ma tin de mana stanga.
Incep sa ma simt tot mai patetic, mai ales ca discutiile se duc in directia.. "ce facem acuma".. Io insist ca, din Poiana Lunga, ma duc singur spre Dumbrava .. grupul decide ca e musai sa ma insoteasca Zoli, celalalt mascul al trupei, caz in care nici ele, singure, nu mai pot face traseul..
Tura de azi pare compromisa.. de pe Cicilovete coboram in Poiana Lunga.. fac eforturi disperate ca, in coborare, sa-mi conving umarul sa revina. In poiana insist, topai usor, ma tot fac ca alunec, il misc bland in toate directiile ..
In final.. dupa 1,5 h de la accident.. simt izbavitoarea revenire.. se relaxeaza muschii din zona, vasele de sange, ligamentele, nervii... urlu de fericire.. imi rotesc umarul fara sa imi pese ca ar putea sa sara din nou.. strig spre fetele ramase in urma sa se grabeasca.. avem Arjana de urcat azi!
O pauza de masa binemeritata.. apoi, la ora 13:50, o luam din loc.
Dupa ce mai pierdem ceva timp s-o convingem pe Hilde sa mearga si ea spre Arjana, urcam in ritm lejer, relaxat.
La 16:30 suntem pe varf, cu tot cu catel. Facem o noua pauza de un sfert de ora, bucurandu-ne de o vreme perfecta si de peisaje superbe.
La 17:15 suntem in pasul Prislop.
De aici, urmam punctul galben, care ne va conduce spre biserica din Dobraia.
Ajungem in dreptul bisericii la ora 18:30. Coboram apoi alert spre valea Cernei, ultima jumatate de ora la lumina frontalei.
O zi cu peripetii, dar cu happy-end.
Duminica, 21 octombrie 2012
Traseul de duminica e mai lejer decat cel de sambata. Vom merge de cealalta parte a vaii Cernei sivom urca prin cheile Tzesnei spre culmea muntilor Mehedinti. Apoi vom urma niste poteci lejere pana la locul numit Balta Cerbului, coborand apoi spre ogasul lui Roset inapoi la soseaua B Herculane - Baia de Arama.
Total distanta: ~12 km.
In sfarsit cineva care a facut traseul de la cascada Vanturatoarea, prin Cicilovete, pana sus, pe Arjana! Super drumetie! Si ..bine ca s-a rezolvat problema umarului dizlocat..
RăspundețiȘtergere